Hipertensiunea arterială – boala tăcută care afectează milioane de români

Hipertensiunea arterială este adesea numită „boala tăcută” pentru că, în majoritatea cazurilor, nu prezintă simptome evidente, însă poate provoca daune grave organelor vitale. În România, peste 7 milioane de adulți suferă de tensiune arterială ridicată, iar mulți nu știu că trăiesc cu această afecțiune. Dacă nu este detectată și tratată la timp, hipertensiunea poate duce la infarct, accident vascular cerebral, insuficiență renală și alte complicații majore. Află în continuare ce înseamnă cu adevărat hipertensiunea arterială, cum poți să o controlezi și ce pași practici poți face pentru a-ți proteja sănătatea.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială reprezintă o creștere persistentă a valorilor tensiunii arteriale, măsurate în milimetri de mercur (mmHg). În mod obișnuit, se consideră că o persoană are hipertensiune dacă valorile sistolică (presiunea în artera principală în timpul bătăilor inimii) depășesc 140 mmHg și/sau valorile diastolică (presiunea în timpul repausului inimii) depășesc 90 mmHg, în măsurători repetate pe parcursul a cel puțin două vizite medicale.

Tipuri de hipertensiune

• Hipertensiune primară (esențială) – reprezintă aproximativ 90% din cazuri și nu are o cauză identificabilă, fiind influențată de factori genetici și de stilul de viață.
• Hipertensiune secundară – apare ca urmare a unei alte afecțiuni (boli renale, tulburări hormonale, consum excesiv de medicamente).

Statistici alarmante în România

Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) din 2023, prevalența hipertensiunii în rândul adulților cu vârsta peste 18 ani este de 31,5%, iar în grupul de vârstă 45‑64 de ani depășește 45%. Mai mult, doar 40% dintre persoanele diagnosticate urmează un tratament adecvat, iar rata mortalității asociate cu complicațiile hipertensive este în continuare ridicată.

Factori de risc – ce te poate face vulnerabil?

Deși nu poți controla toate variabilele, cunoașterea factorilor de risc te ajută să iei măsuri preventive:

• Vârsta – riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
• Genetica – istoricul familial de hipertensiune crește probabilitatea de a dezvolta boala.
• Obezitatea – excesul de greutate pune presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular.
• Consumul de sare – un aport zilnic de peste 5 g de sare poate ridica tensiunea.
• Alcoolul și fumatul – ambele substanțe contribuie la creșterea tensiunii și la deteriorarea vaselor de sânge.
• Stilul sedentar – lipsa activității fizice scade elasticitatea arterelor.
• Stresul cronic – eliberează hormoni care pot contracta vaselor și pot crește tensiunea.

De ce este „tăcută”?

Majoritatea persoanelor cu hipertensiune nu experimentează dureri de cap, amețeli sau alte semne evidente. Uneori, singurul indiciu poate fi o senzație ușoară de „bătăi rapide” ale inimii sau un oboseală inexplicabilă. Din acest motiv, este esențial să-ți monitorizezi tensiunea arterială regulat, chiar dacă te simți bine.

Complicații severe – când hipertensiunea devine periculoasă

• Infart miocardic – presiunea crescută favorizează formarea plăcilor de aterom și blocarea arterelor coronare.
• Accident vascular cerebral (AVC) – hipertensiunea este principalul factor de risc pentru hemoragii și ischemii cerebrale.
• Insuficiență renală cronică – vasele renale se deteriorează, reducând capacitatea de filtrare a sângelui.
• Retinopatie hipertensivă – deteriorarea vaselor din retină poate duce la pierderea vederii.

Detectarea precoce – cum să-ți verifici tensiunea

Cel mai simplu mod de a-ți monitoriza tensiunea este utilizarea unui tensiometru automat, disponibil în farmacii și supermarketuri. Iată câteva sfaturi pentru o măsurare corectă:

• Stai în repaus 5 minute înainte de măsurare.
• Folosește brațul stâng (sau drept, dacă stângul este afectat).
• Poziționează brațul la nivelul inimii, sprijinit pe o suprafață fermă.
• Evita consumul de cafeină, fumatul sau exercițiile fizice intense cu cel puțin 30 de minute înainte.
• Înregistrează valorile de cel puțin 3 dimineața și 3 seara, timp de o săptămână, pentru a avea o imagine clară.

Strategii de control – ce poți face chiar acum?

1. Alimentație sănătoasă pentru inimă

Un regim alimentar echilibrat poate reduce semnificativ tensiunea arterială. Iată cinci alimente recomandate în 2025 pentru hipertensiune:

• Spanacul și alte legume cu frunze verzi – bogate în potasiu, care contrabalansează efectul sodiului.
• Fructele de pădure (afine, căpșuni) – conțin antioxidanți ce îmbunătățesc funcția endotelială.
• Peștele gras (somon, macrou, hering) – surse excelente de omega‑3, care reduc inflamația și tensiunea.
• Uleiul de măsline extravirgin – înlocuiește grăsimile saturate și ajută la menținerea elasticității vaselor.
• Leguminoasele (linte, năut, fasole) – furnizează fibre și proteine vegetale, contribuind la scăderea greutății.

2. Reducerea consumului de sare

Înlocuiește sarea cu ierburi aromatice (busuioc, rozmarin, oregano) și condimente fără sodiu. Un studiu publicat în Journal of Hypertension (2024) arată că reducerea zilnică a sării la 3 g poate scădea tensiunea sistolică cu până la 5 mmHg în doar 8 săptămâni.

3. Activitate fizică regulată

Exercițiile aerobice moderate – cum ar fi mersul rapid, ciclismul sau înotul – au dovedit că reduc tensiunea arterială cu 4‑9 mmHg. În 2025, cele mai populare programe de fitness pentru hipertensiune includ:

• Plimbări de 30‑45 de minute, 5 zile pe săptămână – ușor de integrat în rutina zilnică.
• Antrenamente HIIT (High‑Intensity Interval Training) adaptate – sesiuni scurte de 15‑20 de minute, cu pauze de recuperare, benefice pentru persoanele cu timp limitat.
• Yoga și tehnici de respirație – reduc stresul și tensiunea arterială prin relaxare profundă.

4. Gestionarea stresului

Stresul cronic poate crește nivelul cortizolului și, implicit, tensiunea arterială. Încearcă:

• Meditație ghidată (10‑15 minute pe zi).
• Tehnici de respirație diafragmatică – inspiră pe nas timp de 4 secunde, ține respirația 4 secunde, expiră pe gură 6 secunde.
• Activități recreative – lectură, plimbări în natură, hobby-uri creative.

5. Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului

Fumatul determină constricția vaselor și crește riscul de ateroscleroză. Renunțarea la tutun poate reduce tensiunea arterială cu 2‑5 mmHg în primele luni. În ceea ce privește alcoolul, recomandarea este de maximum 2 pahare standard pe zi pentru bărbați și 1 pentru femei.

6. Tratament medicamentos – când schimbarea stilului de viață nu e suficientă

Medicii pot prescrie diverse clase de medicamente antihipertensive, cum ar fi:

• Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – ex.: enalapril, ramipril.
• Blocantele receptorilor de angiotensină II (BRA) – ex.: losartan, valsartan.
• Diureticele – ex.: hidroclorotiazida, furosemid.
• Beta‑blocantele – ex.: metoprolol, carvedilol.
• Blocantele canalului de calciu – ex.: amlodipină, diltiazem.

Este esențial să nu întrerupi tratamentul fără recomandarea medicului și să raportezi orice efecte secundare.

Mituri comune despre hipertensiune

• „Doar bătrânii au hipertensiune” – nu este adevărat; tinerii cu stil de viață nesănătos pot dezvolta tensiune ridicată.
• „Dacă nu simți durere, nu ai problemă” – hipertensiunea este adesea asimptomatică, de aceea monitorizarea regulată este crucială.
• „Sarea este singurul vinovat” – deși consumul excesiv de sare este un factor major, greutatea, stresul și lipsa activității fizice contribuie la fel de mult.
• „Medicamentele sunt periculoase” – când sunt prescrise corect, ele salvează vieți și reduc riscul de complicații.

Pași concreti pentru a-ți controla tensiunea

Încheie fiecare săptămână cu un „plan de acțiune” personalizat:

• Stabilește-ți un obiectiv de reducere a sodiului la sub 1500 mg/zi.
• Planifică 3 sesiuni de exerciții aerobice de 30 minute și 2 sesiuni de yoga.
• Înregistrează-ți valorile tensiunii în fiecare dimineață și seară, folosind o aplicație mobilă.
• Programează o consultație medicală la fiecare 6 luni pentru evaluarea progresului.
• Înlocuiește un obicei nesănătos (ex.: fumatul) cu unul benefic (ex.: plimbarea în parc).

Cu informații corecte și un angajament serios, poți transforma „boala tăcută” într-un semnal de alarmă pe care îl gestionezi eficient. Nu lăsa hipertensiunea să îți controleze viața – începe chiar acum să-ți monitorizezi tensiunea și să adopți obiceiuri sănătoase.

Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și informativ. Pentru un diagnostic precis, recomandăm consultarea unui medic specialist în cardiologie sau a unui alt profesionist din domeniul sănătății, care poate oferi sfaturi personalizate în funcție de situația ta specifică.